O nouă tehnologie folosește virusuri auto-replicante numite fage pentru a vâna și distruge în mod continuu bacteriile nocive din alimente.
E un coșmar pentru gospodine: deschizi frigiderul gata să pregătești cina și îți dai seama că carnea s-a stricat. Trebuie să o arunci, îți reproșezi că nu ai gătit-o mai devreme.
Conform Departamentului de Agricultură al SUA, aproximativ o treime din alimente sunt aruncate din cauza stricării, ducând la pierderi de peste 160 miliarde de dolari în fiecare an. Multe dintre aceste alimente sunt proteine și produse proaspete, care ar putea hrăni familii aflate în nevoie. Terenul, apa, munca, energia și transportul care au adus alimentele în casele oamenilor sunt și ele risipite.
Universitatea McMaster din Canada vine cu o soluție. O echipă de oameni de știință a învelit aceste virusuri înțesate în ace de microneedle într-o bucată asemănătoare cu un prosop de hârtie așezată la fundul unui recipient Ziploc. Este o combinație neobișnuită. Dar virusurile, numite fage, vizează în mod specific bacteriile legate de stricarea alimentelor. Unele sunt deja aprobate pentru consum.
Folosind ace de microneedle pentru a injecta fagele în alimente, echipa a decontaminat pui, creveți, ardei și brânză. Tot ce a fost necesar a fost să așezi acea bucată la fundul unui recipient de depozitare sau pe suprafața alimentului. Amestecând și potrivind fagele, s-au distrus multiple tulpini bacteriene periculoase. În unele cazuri, carnea stricată a devenit din nou sigură pentru consum în conformitate cu reglementările actuale.
Este doar un prototip, dar un design similar ar putea fi folosit într-o zi în ambalajele alimentare.
„[Platforma] poate revoluționa practicile actuale de contaminare a alimentelor, prevenind bolile transmise prin alimente și risipa prin decontaminarea activă a produselor alimentare”, a scris echipa.
Este ușor să luăm siguranța alimentară de-a gata. Un mușcătura ocazională rea de pizza rămasă de la o zi la alta poate provoca disconfort, dar te refaci. Totuși, patogenii transmiși prin alimente duc la sute de milioane de cazuri și zeci de mii de decese în fiecare an, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Bacterii precum E. coli și Salmonella sunt principalii vinovați.
Soluțiile existente se bazează pe antibiotice. Dar acestea vin cu bagajul lor. Folosirea excesivă a acestor medicamente în agricultură contribuie la rezistența antibacteriană, afectând industria agricolă și sistemul de sănătate.
Alte aditivi conservanți—ca cele din alimentele din comerț—folosesc substanțe chimice, uleiuri esențiale și alte molecule. Deși acestea sunt prietenoase cu buzunarul și sigure pentru consum, ele schimbă adesea aspecte de bază ale alimentelor, precum textura și gustul (salsa la conservă niciodată nu are același gust ca cea proaspătă).
Oamenii de știință culinari mai nonconformiști explorează o modalitate alternativă de a combate stricarea alimentelor—fagele. Adăugarea unui baie de virusuri într-o tocăniță infectată cu bacterii nu este tocmai o strategie evidentă de siguranță alimentară, dar provine din cercetarea privind rezistența antibacteriană.
Fagele sunt virusuri care infectează numai bacteriile. Ele arată puțin ca păianjenii. Capetele lor conțin material genetic, în timp ce picioarele lor se agață de bacterii. Odată atașate, fagele injectează ADN-ul lor în bacterii și le forțează gazdele să reproducă mai multe virusuri—înainte de a le distrug
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.