În loc de o tranziție graduală, viața ta trece prin etape de creștere rapidă în copilărie, apoi o perioadă de platou în tinerețe, pentru a accelera procesul de îmbătrânire odată cu trecerea decadelor.
Un studiu a identificat un moment de cotitură în care acea accelerare are de obicei loc: în jurul vârstei de 50 de ani.
După această vârstă, traiectoria la care țesuturile și organele tale îmbătrânesc devine mai abruptă decât în deceniile anterioare, conform unui studiu al proteinelor din corpul uman într-o gamă largă de vârste adulte – și venele tale sunt printre cele care se deteriorează cel mai rapid.
Legat: Aceste cinci obiceiuri simple sunt cheia pentru încetinirea procesului de îmbătrânire, dezvăluie experții
„Bazându-ne pe schimbările de proteine asociate cu îmbătrânirea, am dezvoltat ceasuri proteomice specifice pentru țesuturi și am caracterizat traiectoriile de îmbătrânire la nivel de organe,” scrie o echipă condusă de cercetători de la Academia Chineză de Științe.
„Analiza temporală a relevat o inflexiune a procesului de îmbătrânire în jurul vârstei de 50 de ani, cu vasele de sânge fiind un țesut care îmbătrânește devreme și este extrem de susceptibil la procesul de îmbătrânire.”
Oamenii au o durată de viață remarcabil de lungă în comparație cu majoritatea altor mamifere, dar aceasta vine și cu costuri. Una dintre acestea este declinul funcțional al organelor, ceea ce duce la creșterea riscului de boli cronice odată cu trecerea anilor.
Nu avem o înțelegere foarte bună a modelelor de îmbătrânire în organele individuale, așa că echipa a investigat cum se schimbă proteinele în diferite țesuturi de-a lungul timpului.
„Descoperirile noastre pun bazele pentru o înțelegere la nivel de sistem a îmbătrânirii umane prin prisma proteinelor,” scriu cercetătorii în articolul lor publicat.
Aceștia au colectat mostre de țesut de la un total de 76 de donatori de organe cu vârste cuprinse între 14 și 68 de ani, care au decedat din cauza unei leziuni traumatice cerebrale accidentale. De asemenea, au obținut mostre de sânge.
Cele 516 mostre – din 13 țesuturi diferite – au acoperit șapte din sistemele corpului: cardiovascular (inimă și aortă), digestiv (ficat, pancreas și intestin), imunitar (splină și ganglion limfatic), endocrin (glandă suprarenală și țesut adipos alb), respirator (plămân), tegumentar (piele) și musculoscheletic (mușchi).
Echipa a construit un catalog al proteinelor găsite în aceste sisteme, notând cu atenție modul în care nivelurile lor s-au schimbat odată cu înaintarea în vârstă a donatorilor.
„Am identificat proteine specifice pentru țesuturi și proteine îmbunătățite pentru țesuturi,” scriu ei, „precum și cele comune tuturor țesuturilor, care sunt vitale pentru funcțiile de bază de întreținere biologică.”
Cercetătorii au comparat descoperirile lor cu o bază de date a bolilor și genelor asociate acestora, și au constatat că expresiile a 48 de proteine legate de boli au crescut odată cu vârsta.
Acestea includ afecțiuni cardiovasculare, fibroză tisulară, boală hepatică grasă și tumori hepatice.
Cei mai mari schimbări s-au produs între vârstele de 45 și 55 de ani, au descoperit cercetătorii.
Este în acest moment când multe țesuturi suferă o remodelare proteomică semnificativă, cu cele mai marcate schimbări survenind în aortă – demonstrând o puternică susceptibilitate.
Sursa: [Articol original](linkul-sursei)
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.