Un studiu publicat în iulie 2024 a investigat cât de des mergeau la toaletă 1.425 de persoane și a comparat aceste date cu informațiile lor demografice, genetice și de sănătate.
Participanții cei mai sănătoși au raportat că fac o dată sau de două ori pe zi – o „zonă a lui Goldilocks” a frecvenței mișcărilor intestinale.
Atât defecarea prea frecventă, cât și cea prea rară erau asociate cu diferite probleme de sănătate subiacente, a descoperit echipa condusă de cercetătorii de la Institutul pentru Biologie Sistemică (ISB).
Acest studiu arată cum frecvența mișcărilor intestinale poate influența toate sistemele corpului și cum o frecvență anormală a acestora ar putea fi un factor de risc important în dezvoltarea bolilor cronice,” spune microbiologul de la ISB, Sean Gibbons, autorul corespondent al raportului.
„Aceste observații ar putea informa strategiile de gestionare a frecvenței mișcărilor intestinale, chiar și în populațiile sănătoase, pentru a optimiza sănătatea și starea de bine.”
Studiul a investigat obiceiurile la toaletă ale persoanelor „în general sănătoase” – adică fără istoric de probleme renale sau intestinale precum boala renală, sindromul intestinului iritabil sau boala Crohn.
Participanții au raportat ei înșiși cât de des au făcut nevoile mici, iar cercetătorii i-au împărțit în patru categorii: constipație pentru cei care raportau o sau două mișcări intestinale pe săptămână; scăzut-normal pentru trei până la șase mișcări pe săptămână; ridicat-normal pentru una până la trei mișcări pe zi; și diaree pentru patru sau mai multe scaune apoase pe zi.
Cercetătorii au analizat și metaboliții și compoziția chimică a sângelui participanților, genetica acestora și microbii intestinali prezenți în mostrele lor de fecale.
Echipa a căutat posibile asocieri între frecvența mișcărilor intestinale și acești indicatori de sănătate, precum și alți factori precum vârsta și sexul lor.
În general, cei care raportau mișcări intestinale mai puțin frecvente erau în general femei, mai tinere și cu un indice de masă corporală (IMC) mai mic. Dar chiar și luând în considerare acești factori, persoanele cu constipație sau diaree aveau legături clare cu probleme de sănătate subiacente.
Bacteriile obișnuite găsite în tractul gastrointestinal superior erau mai frecvente în mostrele de fecale de la participanții cu diaree. Mostrele lor de sânge, pe de altă parte, arătau markeri asociați cu leziuni hepatice.
Mostrele de fecale ale persoanelor cu mișcări intestinale mai puțin frecvente aveau niveluri mai mari de bacterii asociate cu fermentarea proteinelor. Acesta este un pericol cunoscut al constipației.
„Dacă fecalele rămân prea mult timp în intestin, microbii consumă toată fibra alimentară disponibilă, pe care o fermentă în acizi grași cu catenă scurtă benefici,” spune Johannes Johnson-Martinez, un bioinginer de la ISB.
„Ulterior, ecosistemul trece la fermentarea proteinelor, care produce mai multe toxine care pot ajunge în circulația sângelui.”
Nu în ultimul rând, unele dintre aceste produse secundare au fost găsite în
Sursa originală: [Link către sursa originală a articolului în limba engleză]
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.