Problema îmbătrânirii populației reprezintă o provocare semnificativă pentru multe țări, iar implicatiile legate de sănătatea fizică au început să primească tot mai multă atenție. Senescența afectează mai multe aspecte ale sistemului cardiovascular, contribuind la boli precum ateroscleroza, infarctul miocardic, hipertensiunea pulmonară și insuficiența cardiacă. În ultimele decenii, oamenii de știință au făcut progrese semnificative în înțelegerea proceselor moleculare și celulare implicate în îmbătrânirea cardiovasculară, inclusiv scurtarea și deteriorarea telomerilor, stresul oxidativ, disfuncția mitocondrială și daunele la nivelul ADN-ului. Molecule precum p53, p21 și p16Ink4a, împreună cu semnalele crescute pentru SA-β-gal, sunt folosite în mod obișnuit pentru detectarea celulelor senescente.
Cercetătorii au identificat căi și factori care ar putea fi ținte potențiale pentru tratarea sau ameliorarea îmbătrânirii cardiovasculare. În plus, avansul rapid al medicinei regenerative, inclusiv transplantul de celule stem mezenchimale (MSC) și celule stem pluripotente induse (iPSC), a poziționat regenerarea cardiacă ca o strategie promițătoare pentru abordarea bolilor cardiovasculare legate de vârstă. Acest review rezumă înțelegerea actuală a celulelor senescente, cum ar fi cardiomiocitele, celulele endoteliale, fibroblastele/miofibroblastele și celulele musculare netede vasculare, și rolurile lor în bolile cardiovasculare asociate. Vom discuta, de asemenea, factorii recenți care contribuie la îmbătrânirea cardiovasculară, inclusiv, dar fără a se limita la, Akt și AMPK, și vom sublinia potențialul cercetărilor privind regenerarea cardiacă și perspectivele pentru terapiile regenerative viitoare destinate îmbătrânirii cardiovasculare.
Link: [https://doi.org/10.1186/s13287-025-04731-6]
Online Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionata de domeniul sanatatii din copilarie. Visul ei este sa se eradicheze batranetea prin noile descoperiri stiintifice.
