Necesitatea calității
revistasanatatii.ro/noua-fundatie-unifica-hollywood-ul-si-artele-impotriva-imbatranirii/" title="Noua Fundație Unifică Hollywood-ul și Artele împotriva Îmbătrânirii" class="aigl-auto-link">Cercetarea îmbătrânirii s-a extins considerabil; totuși, efectuarea de studii pe oameni în domeniul îmbătrânirii este consumatoare de timp și necesită resurse substanțiale. Prin urmare, testarea inițială se realizează în modele preclinice, cum ar fi șoarecii, viermii, muștele de fructe și alte animale de laborator, deoarece multe gene, procese moleculare și mecanisme de îmbătrânire sunt conservate între aceste animale și oameni [2]. Pentru a crește probabilitatea de a traduce rezultatele din modelele animale la oameni, studiile de înaltă calitate sunt esențiale.
Pentru a evalua calitatea studiilor preclinice din domeniul anti-îmbătrânire, cercetătorii au analizat 667 de studii publicate în reviste de specialitate între 1948 și 2024, care au inclus 720 de experimente, din baza de date DrugAge. Aceasta este „o bază de date curată a experimentelor preclinice care investighează efectele intervențiilor asupra îmbătrânirii și longevității la animalele non-umane.” Studiile analizate variau în speciile de animale folosite, cu o mică fracțiune incluzând mai mult de un organism model. Cercetătorii și-au propus să evalueze calitatea raportării, rigorile metodologice, distribuția dimensiunilor efect observate și prezența de biasuri în acele studii.
Evaluarea calității
Cercetătorii au evaluat studiile folosind scorul CAMARADES (Abordare Colaborativă pentru Meta-Analiză și Revizuire a Datelor Animale din Studiile Experimentale). Acest scor, care implică de obicei acordarea de puncte studiilor conform unei liste de verificare cu 10 puncte, permite evaluarea calității metodologice și a riscului de bias.
Scorul median CAMARADES în rândul studiilor analizate a fost de 3, însă cercetătorii au observat diferențe în funcție de speciile folosite. Doar două parametri evaluați au fost consistenți în toate studiile. În primul rând, toate studiile au trecut prin procesul de revizuire de către perechi. În al doilea rând, metoda de blinding a fost în general absentă. În mod specific, blindingul intervenției a fost discutat doar în 4% din studii, iar evaluarea blinding a rezultatelor în 3%.
Printre parametrii evaluați, cercetătorii au remarcat că aproape o cincime din studii menționează randomizarea. Randomizarea, împreună cu calculul dimensiunii eșantionului, erau rar raportate atunci când erau folosiți viermii Caenorhabditis și muștele de fructe Drosophila, și în general erau mai puțin comune, doar 6% dintre toate studiile raportându-le. Cu toate acestea, studiile folosind Caenorhabditis și Drosophila oferă aproape întotdeauna informații privind temperatura la care animalele au fost supuse experimentelor. Informația privind temperatura a fost de asemenea comună în toate experimentele, indiferent de speciile folosite, cu peste 90% dintre studiile analizate raportând-o. Cei care nu au raportat-o au folosit în principal șoareci. Cu toate acestea, studiile pe șoareci s-au descurcat mai bine la ceilalți parametri evaluați de cercetători.
Alți parametri măsurați au inclus bunăstarea animalelor.
Sursa: [Adaptare din studiul original](link catre sursa originala)
Senior Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionat de lifespan, fan David Sinclair.