Cercetarea asupra Marelui Război Chinez a arătat că această vulnerabilitate se transmite din generație în generație.
Rezultatele demonstrează efectele pe viață ale expunerii la foamete prenatale asupra organismului și sugerează că o nutriție prenatală adecvată ar putea reduce povara bolilor infecțioase de-a lungul generațiilor.
„Studiul nostru evidențiază impactul pe termen lung și intergenerațional al șocurilor societale de amploare care pot pune în pericol securitatea alimentară asupra riscurilor de boli infecțioase”, au raportat cercetătorii în Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America (PNAS).
Expunerea prenatală la malnutriție este deja cunoscută pentru a avea un impact pe termen lung asupra riscului de afecțiuni noncomunicabile precum diabetul și hipertensiunea, prin mecanisme care includ programarea fetală întreruptă, dezvoltarea anormală a unor organe și metabolismul alterat.
Aceste efecte adverse ar putea fi transmise și din cauza schimbărilor epigenetice persistente stabilite în timpul dezvoltării embrionare timpurii, care se transmit și în generația următoare, precum și a comportamentelor nesănătoase învățate de copiii celor expuși direct la severe penurii alimentare.
Cercetătorii au investigat efectele foametei asupra bolilor infecțioase în timpul Marelui Război Chinez, care a fost provocat de dezastrul natural și de masivele schimbări instituționale și politice din timpul Marii Sărituri înainte, și pe care îl consideră cea mai devastatoare foamete din istoria umanității.
Producția anuală de cereale a Chinei a scăzut de la 200 la 140 de milioane de tone în acea perioadă, rezultând o subnutriție răspândită și aproximativ 15 până la 43 de milioane de decese suplimentare, împreună cu o reducere a nașterilor cu aproximativ 30 de milioane între 1958 și 1961.
Qu Cheng, doctor în științe de la Universitatea de Știință și Tehnologie Huazhong și colegii săi au studiat în mod specific peste 4,4 milioane de cazuri de 11 boli infecțioase notificabile din perioada 2005-2022 în provincia Sichuan, care are niveluri relativ ridicate de boli infecțioase precum HIV și tuberculoză și care a experimentat cea mai severă foamete din toate provinciile chineze.
Echipa a descoperit că riscul de a contracta oricare dintre aceste boli infecțioase a fost cu 13% mai mare pentru persoanele născute între 1958 și 1962 – în timpul foametei – decât pentru cei născuți înainte sau după această perioadă.
Riscul acestor boli infecțioase a fost, de asemenea, cu opt procente mai mare pentru copiii potențiali cu părinți născuți în timpul foametei decât pentru cei născuți în alte perioade.
Cercetătorii au subliniat că magnitudinea excesului de risc de boli infecțioase a fost asociată pozitiv cu o măsură a severității foametei locale.
„Studiul nostru evidențiază impactul pe termen lung și intergenerațional al șocurilor societale de amploare care pot pune în pericol securitatea alimentară asupra riscurilor de boli infecțioase”, au menționat ei.
Sursa: [Articol original](link-catrea-articol-original)
–
Aceasta este adaptarea articolului din engleză în limba română, menținând esența și informațiile importante ale studiului.
Senior Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionat de lifespan, fan David Sinclair.
