Studii anterioare au identificat că persoanele neurodiverse pot avea dificultăți în a auzi ce se spune într-o încăpere zgomotoasă, iar cercetătorii conduși de o echipă de la Universitatea din Washington au dorit să strângă mai multe date pe acest subiect.
Cercetătorii au recrutat 12 participanți cu autism și 10 cu sindrom alcoolic fetal, deoarece ambele condiții sunt asociate cu dificultăți auditive în medii zgomotoase și includ persoane cu diferite niveluri de coeficient de inteligență. Grupul de control a inclus 27 de persoane neurotipice, cu aceeași vârstă și sex ca ceilalți participanți.
După ce au testat abilitatea voluntarilor de a distinge detaliile unei conversații produse de un program de calculator, cu mai multe voci vorbind în același timp – cunoscută sub numele de „problema petrecerii cocktail” – cercetătorii au descoperit că cei cu un coeficient de inteligență mai mic au avut tendința să găsească sarcina mai dificilă.
„Relația dintre abilitatea cognitivă și performanța în percepția vorbirii a depășit categoriile de diagnostic”, spune neuroștiința auditivă Bonnie Lau, de la Universitatea din Washington.
„Această descoperire a fost consistentă în toate cele trei grupuri.”
Este important de menționat că toți participanții au fost clasificați ca având auz normal. Acest lucru sugerează că dificultățile de auzire în medii zgomotoase pot avea mai mult de-a face cu anumite forme de funcționare cognitivă decât cu ceva legat de urechile noastre.
Dacă te gândești mai bine, are sens: să distingi ce spune cineva din zgomotul de fond înseamnă să separi fluxurile audio, să identifici care sunt importante și să izolezi vorbirea. Este o mulțime de procesare audio.
Pentru a menține o conversație, trebuie să fii atent și să înțelegi diversele semnale auditive și vizuale care vin, răspunzând adecvat (cu un zâmbet sau un semn cu capul, de exemplu).
„Toți acești factori cresc sarcina cognitivă a comunicării atunci când este zgomot”, spune Lau.
Scenariul zgomotos este numit după o petrecere cocktail, dar, desigur, există o mulțime de alte exemple zgomotoase cu care ne confruntăm zi de zi: cum ar fi a comanda într-o cafenea aglomerată, încercând să te concentrezi la ce spune un profesor într-o sală de clasă zgomotoasă sau să primești indicații pe o stradă aglomerată din oraș.
Cercetătorii recunosc că studiul lor folosește o dimensiune de eșantion relativ mică, dar sugerează că descoperirile lor ar putea ajuta la îmbunătățirea experiențelor pentru cei care se confruntă cu aceste situații, dincolo de a le oferi un test auditiv – prin mutarea anumitor elevi mai aproape de partea din față a unei săli de clasă, de exemplu.
Studiile anterioare au descoperit modalități de a combate această problemă auditivă specifică și au legat-o de demență. Dar concluzia principală din acest studiu recent este că trebuie să depășim ideea că problemele legate de auz au întotdeauna legătură cu probleme auditive.
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.