Inhibitorii proteasomului sunt o clasă de medicamente care vizează sistemul de eliminare a deșeurilor din celulele responsabile de eliminarea proteinelor care nu mai sunt necesare. Pentru a-și susține creșterea rapidă, celulele canceroase necesită niveluri ridicate de rata de producție a proteinelor, iar perturbarea activității proteasomului poate opri răspândirea lor. Cu toate acestea, în timp ce aceste medicamente sunt utilizate în mod obișnuit ca tratament de primă linie pentru mielomul multiplu, ele rămân ineficiente împotriva altor cancere, inclusiv LMA. Până acum, oamenii de știință nu știau motivul.
„Imaginați-vă că mergeți cu mașina pe autostradă și dați de construcție, pur și simplu luați un traseu alternativ”, a spus Robert Signer, PhD, profesor asociat în domeniul medicinei regenerative la Universitatea California San Diego, director adjunct al Centrului de Descoperiri al Institutului de Celule Stem Sanford și autor principal al studiului. „Când celulele de LMA dau de ‘construcția’ dată de inhibitorii proteasomului, ele fac același lucru prin reconfigurarea rețelei lor pentru a lua o ieșire și a-și continua drumul. Mielomul multiplu, pe de altă parte, rămâne blocat în trafic și devine o pradă ușoară.”
Signer și colegii săi au descoperit că celulele de LMA tratate cu bortezomib, un medicament inhibitor de proteasom, au reacționat prin activarea genei factorului de șoc termic 1 (HSF1). La rândul său, această genă a crescut activitatea unui sistem de eliminare de rezervă mediat de lizozomi, cunoscut sub numele de autofagie, compensând reducerea activității proteasomului.
În celule umane și la șoareci, inactivarea genei HSF1 a făcut celulele canceroase sensibile la bortezomib. Un tratament combinat format din bortezomib și Lys05, un medicament inhibitor de autofagie, a reușit să inhibe creșterea celulelor de LMA și să prelungească supraviețuirea șoarecilor.
Această descoperire ar putea deschide calea pentru o abordare terapeutică alternativă împotriva LMA, o boală cunoscută pentru a fi extrem de dificil de tratat. Printre tratamentele disponibile în prezent pentru pacienții cu LMA se numără chimioterapia, care poate fi foarte toxică, și terapiile țintite care sunt eficiente doar pentru o mică parte din pacienții care poartă anumite mutații genetice.
Senior Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionat de lifespan, fan David Sinclair.