Rinichiul fusese modificat genetic pentru a imita țesutul uman și a fost crescut într-un porc, ca alternativă la așteptarea unui donor uman de organe care s-ar fi putut să nu apară niciodată. Decenii la rând, această idee a trăit la limita ficțiunii științifice. Acum, este pe masă, literalmente.
Pacientul face parte din cei șase care participă la primul trial clinic de transplant de rinichi de porc la om. Scopul: de a vedea dacă rinichii de porc editați genetic pot înlocui în siguranță rinichii umani defecți.
În urmă cu un deceniu, oamenii de știință căutau o soluție diferită. În loc să editeze genele porcilor pentru a face organele acestora prietenoase cu cele umane, au încercat să crească organe umane – formate în întregime din celule umane – în interiorul porcilor.
Dar în 2015, Instituturile Naționale de Sănătate au oprit finanțarea acelei lucrări pentru a evalua riscurile etice. Pauza persistă și astăzi.
În calitate de bioeticist și filozof care a petrecut ani studiind etica folosirii organelor crescute în animale – inclusiv servind într-un grup de lucru național finanțat de NIH care examinează supravegherea cercetărilor privind chimerii umano-animale – am fost perplecs de decizie.
Interdicția a presupus că pericolul constă în a face porcii prea umani. Însă acum, reglementatorii par confortabili cu ideea de a face oamenii un pic mai porci.
De ce este considerat etic să se pună organe de porc în oameni, dar nu și să se crească organe umane în porci?
Este ușor să trecem cu vederea disperarea care stă la baza acestor experimente. Peste 100.000 de americani așteaptă transplanturi de organe. Cererea depășește oferta, iar mii mor în fiecare an înainte ca un organ să devină disponibil.
De decenii, oamenii de știință s-au uita…
Sursa: [Articolul original](link catre sursa originala)
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.
