Astăzi, acest domeniu se dezvoltă rapid, cu primele sale teste clinice aproape de debut. Echipele academice și companiile lucrează la zeci de direcții și aplicații. Am întrebat patru experți, toți implicați în companii de biotehnologie legate de reprogramare, să vorbească despre abordările companiilor lor și despre oportunitățile și obstacolele cu care se confruntă acest domeniu și să facă predicții pentru viitorul apropiat și nu atât de apropiat.
Ceea ce găsesc cel mai captivant în legătură cu reprogramarea celulară este că a dezvăluit că îmbătrânirea este, cel puțin în parte, o stare biologică menținută activ, nu doar o acumulare ireversibilă a daunelor. Descoperirea că celulele somatice mențin o capacitate latentă de a-și reseta identitatea epigenetică și funcțională a schimbat fundamental modul în care ne gândim la plasticitatea celulară, identitate și timp.
Pentru mine, momentul decisiv a fost realizarea că reprogramarea nu este doar un instrument pentru generarea de celule pluripotente, ci și o fereastră către mecanismele care stabilesc și stabilizează vârsta celulară. Odată ce a devenit clar că reprogramarea tranzitorie sau parțială ar putea separa rejuvenarea de pierderea identității, domeniul s-a mutat de la ceva conceptual fascinant la ceva terapeutic plauzibil.
La acel moment, nu a mai fost doar un fenomen biologic puternic. A devenit o platformă potențială pentru intervenții într-o gamă largă de boli asociate cu vârsta. Combinarea unei înțelegeri mecaniste profunde, a unei aplicabilități largi și a posibilității de restaurare funcțională durabilă a făcut clar faptul că merită urmărit cu adevărat, cu rigurozitate și angajament pe termen lung.
Ceea ce găsesc cel mai captivant în legătură cu reprogramarea celulară este modul în care arată clar că îmbătrânirea nu este doar uzură și deteriorare. Atunci când poți lua o celulă în vârstă și să o readuci către o stare funcțională mai tânără, vezi dovezi că mare parte din procesul de îmbătrânire este condus de programe reglatoare care pot fi modulate.
Ceea ce m-a convins să iau în serios urmărirea acestui domeniu a fost cât de puternice sunt efectele. Reprogramarea parțială nu produce semnale mici sau ambigue. În experimente bine concepute, vezi schimbări mari în expresia genelor și funcția celulară, în timp ce celulele își păstrează identitatea. Această combinație este rară în biologie și greu de respins.
O altă componentă importantă a fost traducerea. Aceasta nu este doar o idee elegantă. Dacă starea celulară poate fi resetată într-un mod controlat, se deschide un drum pentru tratarea bolilor în care îmbătrânirea însăși este factorul de risc dominant. Acesta este momentul în care reprogramarea a încetat să mai pară speculativă.
Sursa: [Link către sursa originală, dacă este disponibil]

Senior Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionat de lifespan, fan David Sinclair.





