Ultrasunetele sunt adesea folosite pentru evaluarea anomaliilor de sân, însă întâmpină dificultăți în distingerea între chisturile benigne umplute cu lichid și masele solide, în special la femeile cu țesut mamar dens. Acest lucru contribuie la rate ridicate de rezultate fals pozitive și la examene suplimentare inutile și biopsii. Acum, cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins au dezvoltat o nouă metodă de procesare a ultrasunetelor care abordează aceste limitări fără a schimba modul în care sunt obținute scanările cu ultrasunete. Potrivit cercetării, publicată în Radiology Advances, în teste efectuate pe pacienți reali, noua metodă a îmbunătățit acuratețea diagnosticului de la 67% cu ultrasunetele convenționale la 96%.
„Aceasta este importantă deoarece beneficiile ultrasunetelor în detectarea cancerului de sân pot fi limitate de aspectul similar al chisturilor benigne umplute cu lichid și al maselor solide, care pot fi canceroase,” a declarat autoarea principală Muyinatu „Bisi” Bell, doctor în inginerie biomedicală și electrică la Johns Hopkins, specializată în tehnologia imaginilor. „Realizarea noastră va schimba modul în care se diagnostichează cancerul de sân. Radiologii pot avea încredere imediată în diagnostic. Și pacienții nu vor fi trimiși la biopsii și proceduri invazive atunci când există mai multă încredere că o masă nu este motiv de îngrijorare.”
De obicei, femeile sunt trimise la ultrasunete după mamografie atunci când rezultatele sunt neconcludente, o situație frecventă la femeile cu sâni densi. „Densitatea sânului într-o mamografie se referă la raportul dintre țesutul alb, dens (fibros și glandular) și țesutul negru, gras,” a remarcat Bell, câștigătoare a premiului prestigios Waterman din 2024 acordat de National Science Foundation. „Când țesutul este dens, acesta absoarbe mai multe raze X, ceea ce generează semnale în mamografii care concurează cu aspectul tumorilor.”
Cu toate acestea, utilizarea ultrasunetelor vine cu propriile sale provocări distincte. „În ultrasunete, țesutul fibros și cel gras au proprietăți acustice diferite. Aceste diferențe pot cauza abateri de la modelele tradiționale de formare a imaginilor, ducând la ceea ce se numește aglomerare acustică în imaginile cu ultrasunete,” a explicat Bell. „Aglomerarea acustică poate face ca masele, precum chisturile complicate, să apară similar cu tumorile.”
În efortul de a îmbunătăți acuratețea screening-ului, echipa de la Johns Hopkins a căutat să îmbunătățească modul în care sunt procesate semnalele ultrasunetelor în loc să folosească echipamentele existente de scanare cu ultrasunete. Metoda lor nouă folosește o tehnică numită imagistică de coerență spațială cu lag scurt (SLSC), care produce imagini pe baza asemănării semnalelor sonore cu semnalele din zonele învecinate, nu pe baza puterii semnalelor. Abordarea este combinată cu o măsură obiectivă numită raportul generalizat semnal-zgomot (gCNR), care oferă un scor numeric indicând dacă o masă este probabil lichidă sau solidă. Folosită în combinație, noul sistem al cercetătorilor atribuie un scor numeric pentru fiecare masă, doar cele deasupra unui prag predefinit fiind considerate „îngrijorătoare.”
Lucrările anterioare ale echipei de la Johns Hopkins și ale altora sugeraseră că cohe
Sursa: [Johns Hopkins University – https://www.hopkinsmedicine.org/news/newsroom/news-releases/false-positives-in-dense-breast-imaging-reduced-by-new-ultrasound-technique]
Senior Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionat de lifespan, fan David Sinclair.
