Pe măsură ce indivizii îmbătrânesc, reglarea precisă a metilării ADN-ului se deteriorează treptat, ducând la o derivă epigenetică generalizată. Această pierdere de control rezultă într-o hipometilare globală și o hipermetilare la nivel specific, perturbând modelele normale de exprimare a genelor. Hipometilarea globală poate duce la instabilitate genomică, activarea elementelor transpozabile și exprimarea oncogenelor, în timp ce hipermetilarea localizată poate suprima genele supresoare de tumori sau genele critice pentru reglarea imunitară și funcția metabolică. Aceste schimbări sunt tot mai recunoscute ca factori contribuitori la dezvoltarea bolilor cronice. De exemplu, modelele anormale de metilare a ADN-ului au fost implicate în cancer, boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și tulburări neurodegenerative precum boala Alzheimer.
Unul dintre cele mai promițătoare tendințe este integrarea datelor de metilare a ADN-ului cu alte straturi de informații biologice, cum ar fi transcriptomica, proteomica, metabolomica și microbiomica. Această abordare multi-omic oferă o viziune holistică asupra îmbătrânirii, capturând interacțiuni/mreje moleculare complexe pe care metilarea ADN-ului singură nu le poate explica în întregime. Combinarea acestor seturi de date poate rafina estimările vârstei biologice, identifica noi biomarkeri ai îmbătrânirii și descoperi mecanisme care conduc la declinul funcțional legat de vârstă.
În paralel cu aceste progrese analitice, există un interes crescând pentru intervențiile care vizează îmbătrânirea epigenetică. Modificările de stil de viață, inclusiv dieta, exercițiile fizice și gestionarea stresului, au demonstrat potențialul de a modula modelele de metilare a ADN-ului și de a încetini accelerarea epigenetică a vârstei. Abordările farmacologice, precum senoliticele, modulatorii epigenetici și moleculele mici inovatoare, sunt în curs de investigație pentru capacitatea lor de a inversa sau întârzia îmbătrânirea biologică bazată pe metilare. Studiile clinice care integrează ceasurile de metilare ca puncte finale încep să evalueze eficacitatea acestor intervenții, permițând potențial monitorizarea în timp real a vârstei biologice și a impactului intervenției.
Sursa: [https://doi.org/10.3389/fmolb.2025.1734464]
Online Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionata de domeniul sanatatii din copilarie. Visul ei este sa se eradicheze batranetea prin noile descoperiri stiintifice.
