Fibroza este o caracteristică a îmbătrânirii, în care procesele normale de întreținere a țesutului scapă de sub control și structuri asemănătoare cicatricilor se formează, perturbând structura și funcția țesutului. Cauza imediată este comportamentul modificat al celulelor fibroblastice, responsabile în mare măsură de menținerea matricei extracelulare. Ulterior, putem identifica semnalizarea inflamatorie continuă care are loc în țesuturile îmbătrânite și care perturbă multe forme de activitate celulară, nu doar aceasta. Așa cum este de obicei în cazurile legate de îmbătrânire, o imagine mai cuprinzătoare a cauzelor și consecințelor care duc la inflamație și comportament modificat al fibroblastelor, una care înglobează toate mecanismele implicate și straturile și interacțiunile lor variate, încă trebuie să apară. Biochimia este extrem de complexă.
Îmbătrânirea cardiovasculară este un proces multifactorial și sistemic care contribuie semnificativ la povara globală a bolilor cardiovasculare, în special în rândul populațiilor mai în vârstă. Această recenzie explorează mecanismele moleculare și celulare care stau la baza remodelării cardiovasculare în condițiile legate de vârstă, cum ar fi hipertensiunea, fibrilația atrială, ateroscleroza și insuficiența cardiacă. Central în acest proces sunt inflamația cronică de intensitate scăzută (inflamația asociată cu îmbătrânirea), stresul oxidativ, senescența celulară și remodelarea maladaptivă a matricei extracelulare (ECM).
Matricea extracelulară este o rețea complexă și dinamică compusă din proteine, proteoglicani, polizaharide și factori biologic activi. Aceasta joacă un rol crucial în menținerea integrității și funcției țesutului, suferind remodulări în răspuns la inflamație sau leziuni, adaptându-și structura și compoziția pentru a menține integritatea și funcționalitatea țesutului. Cu toate acestea, o extindere persistentă a matricei extracelulare poate evolua către fibroză maladaptivă și disfuncție organica. Această remodelare patologică poate fi declanșată de diverse factori precum hipoxia, inflamația, stresul biomecanic și activarea neurohormonală excesivă.
Inflamația contribuie la remodelarea matricei extracelulare prin eliberarea citokinelor care activează fibroblastele, crescând producția de componente ale matricei extracelulare. De asemenea, aceasta reglează pozitiv metaloproteinazele matricei (MMP-uri) care degradează proteinele matricei extracelulare. Această acțiune dublă poate duce la remodelarea patologică a matricei extracelulare, contribuind la fibroză și disfuncție tisulară. Senescența, pe de altă parte, duce la acumularea de celule senescente care secretă factori proinflamatori cunoscuți sub denumirea de SASP. Factorii SASP, incluzând citokine, chemokine, factori de creștere și proteaze, modifică în continuare matricea extracelulară prin promovarea degradării, afectându-i turnover-ul și remodelându-i compoziția.
Terapiile moleculare emergente oferă strategii promițătoare pentru a inversa sau opri remodelarea maladaptivă. Acestea includ agenți care vizează senescența (senolitici), activatori Nrf2, medicamente pe bază de ARN și compuși de modulare a matricei extracelulare precum inhibitorii MMP. În plus, statinele și biologicele antiinflamatorii (de exemplu, inhibitorii IL-1β) prezintă efecte pleiotrope care depășesc controlul factorilor de risc tradițional. Înțelegerea molecu
Online Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionata de domeniul sanatatii din copilarie. Visul ei este sa se eradicheze batranetea prin noile descoperiri stiintifice.