Fumatul în copilărie asociat cu deteriorare cardiacă prematură, insuficiență cardiacă și deces subit

5
(1)

Recenziind studiile recente, autorii evidențiază asocieri între fumatul de tutun și morbiditatea și mortalitatea cardiovasculară pe parcursul vieții. Conform acestor date, fumatul început în copilărie sau adolescență crește semnificativ riscul de deteriorare funcțională și structurală a inimii încă de la vârsta adultă timpurie, cu un risc semnificativ de atac de cord și moarte subită la mijlocul vârstei de 40 de ani.

Oprirea fumatului în jurul vârstei de 35 de ani reduce semnificativ riscul de deces, dar există totuși un risc crescut de insuficiență cardiacă și după trei decenii de la renunțarea la fumat.

Studiul a fost realizat de cercetători de la Rutgers Robert Wood Johnson Medical School din SUA, University of Exeter din Marea Britanie și University of Eastern Finland.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a raportat recent că numărul de consumatori de tutun la nivel global a scăzut de la 1,38 miliarde în 2000 la 1,2 miliarde în 2024, însă tutunul cauzează încă milioane de decese prevenibile în fiecare an. În plus, datele recente de supraveghere indică o creștere a consumului de tutun în rândul tinerilor în 63 din cele 135 de țări investigate. Un studiu în rândul tinerilor britanici a arătat că 60% dintre cei care au început să fumeze în copilărie au continuat să fumeze la vârsta de 24 de ani.

„Studiul nostru evidențiază o traiectorie alarmantă: consecințele cardiovasculare ale fumatului apar devreme după expunere, cu deteriorarea cardiacă observată cu decenii înainte de manifestarea simptomelor clinice. Chiar și expunerea la fumul de țigară, care afectează 24 de milioane de copii non-fumători doar în SUA, cauzează deteriorare cardiacă structurală.

„Patofiziologia implică o dereglementare metabolică complexă în care epuizarea masei musculare indusă de fumat, asociată cu modelele sedentare de comportament și alegerile alimentare proaste, creează un cerc vicios care duce la modificări cardiovasculare crescute”, spune primul autor al studiului, Dr. Douglas Corsi, medic rezident la Rutgers Robert Wood Johnson Medical School din SUA și cercetător doctoral la University of Eastern Finland.

Cat de utila a fost aceasta pagina?

Click pe o steluta sa votezi

Vot mediu 5 / 5. Numar de voturi: 1

Nu sunt voturi pana acum. Fii primul care voteaza.

Ne pare rau ca nu ti-a fost util acest articol

Ajuta-ne sa ne imbunatatim

Cum putem sa ne imbunatatim?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *