Aceasta evidențiază una dintre provocările inherente implicate în abordarea îmbătrânirii ca fenomen. Corpul este complex și conține multe sisteme complexe diferite, organe și tipuri de țesuturi. Dacă abordarea adoptată în privința îmbătrânirii este să treci în revistă pe rând părțile corpului, atunci realizarea unor progrese semnificative în tratarea îmbătrânirii ca o afecțiune medicală va dura mult timp. Alternativa de a se concentra asupra mecanismelor patologice subiacente în loc de țesuturi are o problemă similară. Chiar și astăzi, există multe părți ale corpului despre care s-a discutat puțin în contextul încetinirii îmbătrânirii sau producerea rejuvenării. Dacă ne uităm la principalele căi de dezvoltare a terapiilor de rejuvenare, cum ar fi senoliticele și reprogrămarea parțială, constatăm că majoritatea dezvoltării din domeniul este concentrată asupra doar câtorva condiții legate de vârstă și câtorva organe.
Cu toate acestea, în acest stadiu relativ incipient al dezvoltării industriei longevității, nu este clar dacă cineva ar trebui să fie preocupat de punctele de mai sus sau să se concentreze asupra avansării cât mai rapid posibil către primele terapii de rejuvenare. Dar este ceva de gândit.
Senescența glandei pineale: o patologie emergentă legată de îmbătrânire?
Glanda pineală este o glandă foto-neuroendocrină situată în mijlocul creierului, în afara barierei hematoencefalice. Face parte din epitálamus, este atașată la al treilea ventricul printr-un peduncul scurt și poate cântări până la 180 de grame. Rolul său principal este de a primi informații despre ciclul lumină-întuneric din mediul înconjurător, la care răspunde prin producția și secreția de melatonină. Când este lumină, nucleul suprachiasmatic (SCN) secreta acid gamma-aminobutiric (GABA), care la rândul său inhibă neuroni în nucleul paraventricular (PVN) al hipotalamusului. În întuneric, SCN secreta glutamat, care activează căile de la neuronii pre-autonomi parvocelulari ai PVN prin ganglionul cervical superior pentru a stimula producția de melatonină de către glanda pineală în răspuns la noradrenalina.
Glanda pineală poate suferi modificări structurale și morfologice legate de îmbătrânire, incluzând calcificare, glioză, formare de chisturi și reducerea densității β-adrenergicelor.
Sursa: [https://link-catre-sursa-originala]

Online Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionata de domeniul sanatatii din copilarie. Visul ei este sa se eradicheze batranetea prin noile descoperiri stiintifice.




