„**Glioblastomul se prezintă ca o masă în creier, formată din celule tumorale dar și alte tipuri de celule, așa cum se întâmplă în majoritatea cancerelor. Totuși, glioblastomul este unic prin faptul că conține foarte puține celule T, acele celule imune capabile să recunoască celulele canceroase și să le distrugă**,” a declarat co-autoarea studiului Valérie Dutoit, PhD, cercetătoare în cadrul departamentului de medicină și Centrul de Cercetare Traducțională în Onco-Hematologie (CRTOH) din cadrul Facultății de Medicină a UNIGE. „De aceea, spre deosebire de melanom sau anumite tipuri de cancer pulmonar, de exemplu, glioblastomul nu răspunde la imunoterapiile standard. Abordarea noastră constă, așadar, în furnizarea pacientului a celulelor T lipsă generându-le în laborator.”
Terapiile standard pentru glioblastom includ chirurgia, radioterapia și chimioterapia care produc doar răspunsuri pe termen scurt. Imunoterapiile, cum ar fi inhibitorii checkpoint-urilor imune, virusurile oncolitice și vaccinurile tumorale, care vizează acest tip de cancer, până acum nu au reușit să aducă beneficii clinice semnificative.
Dezvoltarea terapiilor pentru glioblastom se confruntă cu multiple obstacole. Tumora este extrem de heterogenă, creierul este sensibil la efectele non-dorite, iar mediul tumoral imunosupresiv reduce eficacitatea celulelor CAR T. Mai mult, celulele CAR T convenționale pentru tumori solide se confruntă adesea cu epuizarea rapidă și persistența limitată.
Lucrările anterioare ale echipei UNIGE-HUG identificaseră proteina PTPRZ1 ca marcator promițător de suprafață tumorală pentru terapia cu celule CAR T. „Într-un studiu anterior, am identificat o țintă importantă, markerul PTPRZ1, prezent la suprafața anumitor celule tumorale. Cu toate acestea, atacarea glioblastomului pe o singură țintă nu este suficientă pentru a evita riscul de recidivă,” a menționat cercetătorul senior Denis Migliorini, MD, profesor în cadrul departamentului de medicină de la UNIGE și șef al neuro-oncologiei la HUG.
Pornind de la aceste informații, cercetătorii au dezvoltat celule CAR T care vizează TNC, care oferă suport structural și modulează răspunsurile imune în mediul tumoral. Direcționând celulele CAR T împotriva TNC, terapia declanșează reacții pro-inflamatorii care induc moartea nu doar în celulele producătoare de TNC, ci și în celulele tumorale vecine care nu exprimă TNC, amplificând astfel efectul său antitumoral.
Echipa a testat celulele TNC-CAR T în vitro pe linii celulare de glioblastom derivate de la pacienți crescute sub formă de culturi aderente sau neurosfere, precum și cu o proteină TNC purificată în ex vivo.
Sursă: [Articolul original](link către sursa originală, dacă este disponibil)
Senior Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionat de lifespan, fan David Sinclair.
