„Cercetarea noastră arată că instrumentele de evaluare a riscului bazate pe populație nu reușesc adesea să reflecte riscul real pentru mulți pacienți individuali,” explică Amir Ahmadi, MD, profesor asociat clinic de medicină la Școala de Medicină Icahn de la Mount Sinai.
Medicii se bazează adesea pe scorul de risc pentru boala cardiovasculară aterosclerotică (ASCVD) în timpul controalelor anuale pentru a estima riscul pe 10 ani ca un pacient să sufere un atac de cord. Acest scor de risc se bazează pe mai mulți factori, inclusiv vârstă, sex, rasă, tensiune arterială, niveluri de colesterol, diabet și fumat.
Pentru a evalua exactitatea acestui instrument de screening, Ahmadi și colegii săi au realizat o analiză retrospectivă folosind date de la 474 de pacienți cu vârsta sub 66 de ani, tratați pentru primul lor atac de cord la două spitale Mount Sinai între ianuarie 2020 și iulie 2025. Informațiile personale ale pacienților au fost colectate pentru a efectua o evaluare simulată a riscului ca și cum ar fi fost evaluați cu două zile înainte de atacul de cord.
Pe baza scorului lor de risc, pacienții au fost împărțiți în grupuri de risc scăzut, marginal, intermediar și ridicat. În total, 45% dintre pacienți au fost clasificați ca având un risc scăzut sau marginal, ceea ce nu îi califică pentru tratament preventiv sau teste suplimentare conform ghidurilor actuale.
„Dacă am fi văzut acești pacienți doar două zile înainte de atacul lor de cord, aproape jumătate nu ar fi fost recomandați pentru teste suplimentare sau terapie preventivă ghidate de scorurile actuale de estimare a riscului și de ghiduri,” a explicat Ahmadi.
Studiul a evaluat de asemenea exactitatea calculatorului de previziune a riscului evenimentelor de boală cardiovasculară (PREVENT), un instrument mai nou care include un număr mai mare de variabile în comparație cu ASCVD. Cu toate acestea, acest instrument a clasificat 61% dintre pacienții care au suferit un atac de cord două zile mai târziu ca aparținând grupurilor de risc scăzut sau marginal.
„Acest studiu sugerează că abordarea actuală de a te baza pe scoruri de risc și simptome ca principalii gardieni pentru prevenție nu este optimă,” a subliniat Ahmadi. „Ar putea fi momentul să reevaluăm fundamental acest model și să ne îndreptăm către imagistica aterosclerozei pentru a identifica placa silențioasă – ateroscleroza incipientă – înainte ca aceasta să aibă șansa să se rupă.”
Cercetătorii au analizat și momentul în care acești pacienți au raportat prima dată simptomele care au precedat atacul lor de cord, cum ar fi durerile în piept sau lipsa de aer. Au constatat că 60% dintre pacienți nu au avut nicio simptomatologie până cu mai puțin de două zile înainte de atacul de cord, evidențiind faptul că simptomele apar adesea prea târziu pentru a preveni sau a schimba cursul bolii.
Senior Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionat de lifespan, fan David Sinclair.