Chiar și în copilărie, Alice Lovatt întârzia mereu. Era adesea jenată după ce își dezamăgea prietenii din cauza întârzierilor și era mereu stresată să ajungă la școală la timp.
„Parcă nu am acel ceas care să bată în mintea mea”, a spus Lovatt, o muzicantă și lucrătoare într-un cămin de grup din Liverpool, Anglia.
Abia la 22 de ani a fost diagnosticată cu ADHD și a aflat că experimentează un simptom numit uneori „orbire la timp”.
Russell Barkley, un neuropsiholog clinic retras de la Universitatea din Massachusetts, este adesea creditat cu legarea deficienței de timp la persoanele cu ADHD sau autism. În 1997, el a numit-o „miopie temporală”.
Însă recent, orbirea la timp a stârnit un dezbatere pe rețelele de socializare: Care este limita între o condiție reală și cineva dezorganizat sau pur și simplu nepoliticos?
Orbirea la timp este incapacitatea de a determina cât timp va dura o sarcină sau de a conceptualiza cât timp a trecut. Se referă la funcția executivă care apare în lobii frontali ai creierului și este o caracteristică bine documentată a multor persoane cu ADHD, conform lui Stephanie Sarkis, un psihoterapeut din Tampa Bay, Florida.
„Să ai probleme cu întârzierea poate afecta pe oricine, însă cu ADHD există o deficiență funcțională”, a spus Sarkis, autoarea cărții „10 Soluții Simple pentru ADD-ul la Adulți”. „Acest lucru afectează viața de familie și viața socială. Afectează munca, gestionarea banilor, toate aspectele vieții.”
Sarkis a menționat că, dacă întârzierea cronică a unei persoane este „una dintre stelele din constelația de simptome”, atunci ar putea fi un indiciu al unei tulburări tratabile. Ea a citat studii care arată că medicamentele stimulante prescrise pentru alte simptome ADHD, cum ar fi lipsa de atenție sau neliniștea, sunt eficiente și în tratarea orbirii la timp.
Aceasta nu înseamnă însă că toți cei care întârzie cronic suferă de ADHD sau au o scuză încorporată.
Jeffrey Meltzer, un terapeut din Bradenton, Florida, îi sfătuiește pe cei care întârzie mereu să examineze problema principală din spatele întârzierii lor.
Unele persoane care urăsc conversațiile banale se tem să ajungă devreme, ceea ce ar putea indica anxietatea ca problemă principală, a spus Meltzer. Alții ar putea simți că nu au prea mult control asupra vieții lor, așa că încearcă să recupereze câteva minute de la responsabilități.
„Este același concept psihologic din spatele amânării răzbunării din timpul somnului”, a spus el, referindu-se la dorința pe care o poate avea cineva de a rămâne treaz mai târziu pentru a-și recupera timpul personal după o zi aglomerată.
În aceste cazuri, un instrument util este să creezi o mică „carte de abordare” pe care să te bazezi regulat, a spus el. După ce ai identificat un motiv pentru întârzierea cronică, ia o fișă și scrie pe ea un gând reframat despre acel motiv și o consecință a întârzierii.
De exemplu, pe o parte scrie, „Participarea la această întâlnire nu înseamnă…”
Sursa: [https://www.sciencex.com/news/2021-10-someone-late-time-blindness-rude.html]
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.