„Cu femeile în mod special, observăm o creștere a steatozei hepatice odată cu menopauza. Estrogenul oferă o anumită protecție împotriva bolilor metabolice, inclusiv diabetul și bolile de inimă, însă atunci când femeile pierd acest hormon în menopauză, pierd și această protecție,” a declarat autoarea principală Johanna K. DiStefano, PhD, șefa Unității de Cercetare a Bolilor Metabolice de la TGen. DiStefano a adăugat că studiul oferă „o privire unică” asupra modului în care MASLD și forma sa progresivă, steatohepatita asociată disfuncției metabolice (MASH), pot să se dezvolte în această grupă subestudiată.
MASLD este definită prin acumularea excesivă de trigliceride în ficat și poate progresa de la steatoza izolată la inflamație, fibroză și ciroză. Studiile au arătat că rata MASLD printre femeile din SUA a crescut semnificativ la 24.9% din femei în perioada 2007-2014, față de 18.5% din 1988-1994. Screening-urile regulate, cum ar fi testele de sânge pentru enzimele hepatice și ultrasunetele, adesea nu detectează prezența bolii, indicând că este necesară identificarea biomarkerilor pentru a captura biologia subiacentă, în scopul de a trata condiția înainte ca daunele hepatice să apară.
Pentru cercetarea lor, echipa TGen a analizat conținutul de proteine al EV-urilor din probele de sânge prelevate de la 275 de revistasanatatii.ro/medicamentul-comun-pentru-diabet-este-legat-de-longevitate-exceptionala-la-femei/" title="Medicamentul Comun pentru Diabet Este Legat de ‘Longevitate Excepțională’ la Femei" class="aigl-auto-link">femei postmenopauzale, inclusiv 75 cunoscute cu steatoză hepatică. Femeile erau deja înscrise în situl de testare din Michigan al Studiului Sănătății Femeilor din toată Națiunea (MI-SWAN). Statutul steatozei hepatice a fost determinat prin ultrasunete standardizate, iar EV-urile au fost izolate folosind cromatografia pe excluziune de dimensiuni. Abundența proteinelor a fost comparată între grupuri folosind modele statistice ajustate pentru etnie și statut diabetic, cu analiza căilor utilizată pentru a identifica procesele biologice reprezentate în încărcătura EV.
Dintre cele 469 de proteine EV detectate din acest grup, 60 dintre ele diferă în funcție de statutul steatozei hepatice. Două proteine, complementul C4A și afamina (AFM), au fost identificate ca fiind cele mai promițătoare markeri ai bolii.
„Două proteine EV, C4A și AFM, au fost semnificativ modificate între femeile cu și fără steatoză hepatică,” au scris cercetătorii, remarcând că C4A a fost redus, în timp ce AFM a fost crescut, în concordanță cu activarea imună dereglată și transportul lipidelor în MASLD.
Analizele de subgrup au descoperit, de asemenea, diferențe în funcție de rasă și severitatea bolii. La femeile negre cu steatoză hepatică, EV-urile erau îmbogățite cu AFM, C4A și apolipoproteina A1, în timp ce femeile albe au prezentat un model diferit implicând complementul.
Sursa: [Link către studiul original sau sursa informației]
Senior Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionat de lifespan, fan David Sinclair.