În SUA, riscul de atac de cord este evaluat în mod obișnuit conform unui set de criterii, cum ar fi scorul pentru boala cardiovasculară aterosclerotică (ASCVD), care măsoară factorii legați de dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Pacienții sunt apoi monitorizați sau tratați dacă scorurile lor depășesc un anumit prag.
Cercetătorii din SUA și Canada au adunat înregistrările de sănătate ale a 465 de persoane cu vârsta sub 65 de ani care fuseseră tratate pentru primul lor atac de cord între ianuarie 2020 și iulie 2025 la unul dintre cele două centre medicale din SUA. Datele au inclus detalii precum istoricul medical, tensiunea arterială și nivelurile de colesterol.
Bazat pe analiza echipei, cu două zile înainte de atacul lor de cord, scorurile ASCVD ar fi clasificat 45% dintre pacienți la niveluri de risc scăzut sau limită. Un alt set de criterii, numit scorul de prevenire a evenimentelor de boală cardiovasculară (PREVENT), a avut un rezultat și mai slab: 61% dintre pacienți ar fi fost clasificați la un nivel de risc scăzut sau limită.
„Cercetarea noastră arată că instrumentele de evaluare a riscului bazate pe populație adesea nu reflectă riscul real pentru mulți pacienți individuali”, spune Amir Ahmadi, un cardiolog la Școala de Medicină Icahn de la Mount Sinai din SUA.
„Dacă am fi văzut acești pacienți cu doar două zile înainte de atacul lor de cord, aproape jumătate nu ar fi fost recomandați pentru teste suplimentare sau terapie preventivă ghidată de scorurile actuale de estimare a riscului și de ghiduri.”
În SUA, scorul ASCVD este calculat în timpul controalelor anuale pentru cei cu vârsta cuprinsă între 40 și 75 de ani. Acesta determină riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral în următorii 10 ani pe baza factorilor contributivi precum tensiunea arterială, colesterolul, vârsta, sexul și rasa.
Cei identificați ca fiind la risc intermediar sau ridicat de atac de cord – riscul ridicat fiind o șansă de 20% sau mai mare de incident în următorul deceniu – sunt în mod obișnuit plasați în măsuri preventive, cum ar fi statinele.
Cercetătorii sugerează că trebuie făcut mai mult pentru a evalua mai bine riscul de atac de cord în grupurile fără niciun simptom – persoane care nu ar fi fost semnalate de aceste instrumente actuale – poate testând efectiv semne de ateroscleroză (plăcile grase din artere care blochează fluxul sanguin).
„Când ne uităm la atacurile de cord și le urmărim în sens invers, cele mai multe atacuri de cord au loc la pacienții din grupurile de risc scăzut sau intermediar”, spune Anna Mueller, rezident de medicină internă la Școala de Medicină Icahn de la Mount Sinai.
„Acest studiu evidențiază faptul că un scor de risc mai mic, împreună cu absența simptomelor clasice de atac de cord precum durerea în piept sau dificultatea de respirație, care este comună, nu garantează siguranța la nivel individual.”
Sursa: [Link către sursa originală a informației]
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.
