Cercetările indică faptul că modificarea dietei pentru a altera microbiomul intestinal ar putea reduce aceste răspunsuri inflamatorii.
Aceste descoperiri ar putea face vaccinarea mai acceptabilă pentru oameni, îmbunătăți gradul de imunizare și crește probabilitatea de a atinge imunitatea de turmă.
Studiul a relevat de asemenea că persoanele care urmează o dietă vegetariană sau vegană au avut mai puține șanse de a experimenta febră după vaccinare.
Mai important, nici dieta, nici compoziția microbiomului intestinal nu pare să compromită protecția imună conferită de vaccinare.
Într-un articol de perspectivă care însoțește studiul, Bali Pulendran, PhD, de la Universitatea Stanford, a remarcat că intervențiile dietetice pot remodela rapid microbiomul intestinal și starea inflamatorie a corpului.
„Fie că este vorba despre dietă, ecologia microbiană sau starea metabolică, acestea nu sunt imutabile, iar oamenii s-ar putea pregăti într-o zi pentru vaccinare la fel de deliberat precum este formulat vaccinul în sine”, a speculat el.
Febra și simptomele asemănătoare gripei se numără printre cele mai comune reacții adverse la vaccinuri, în special la cele bazate pe ARN mesager (mARN) și nanoparticule lipidice.
Pentru a investiga cum microbii intestinali ar putea influența aceste reacții, Kelsey Huus, PhD, de la Institutul Max Planck pentru Biologie din Tübingen, și colegii săi au studiat 171 de adulți sănătoși care au primit vaccinul cu ARN mesager pentru sindromul respirator acut sever coronavirus 2 (SARS-CoV-2), majoritatea primind o a treia doză.
Ei au descoperit că participanții ale căror temperaturi corporale au crescut cu cel puțin 0,8°C după vaccinare aveau caracteristici biologice distincte înainte de aceasta.
Acest lucru includea inflamație intestinală de grad scăzut și microbiomuri intestinale bogate în bacterii flagelate din familia Lachnospiraceae, inclusiv Waltera.
Aceste bacterii exprimă proteine flagelină care activează receptorul Toll-like 5 (TLR5) din celulele imune, declanșând răspunsuri inflamatorii.
Printre cei peste o mie de adulți care au primit vaccinuri SARS-CoV-2, cei care au raportat reacții sistemice la vaccin precum febră, dureri de cap și dureri musculare aveau microbiomuri intestinale mai bogate în familia Lachnospiraceae, și în mod specific Waltera.
Asociația cu febra a fost mai puternică la nivelul familiei mai largi Lachnospiraceae decât pentru Waltera în mod specific.
Echipa a efectuat apoi experimente pentru a determina dacă asociațiile observate au fost cauzale. Ei au descoperit că produsele fecale de la persoanele cu creșteri mai mari ale temperaturii induse de vaccin au indus răspunsuri inflamatorii mai puternice în organoizii colici umani crescuți în cultură decât cele de la persoanele ale căror temperaturi au crescut mai puțin.
Atunci când microbiota fecală de la oameni a fost transferată în șoareci fără germeni, aceasta a generat diferite răspunsuri inflamatorii la vaccinul SARS-CoV-2 în funcție de schimbarea temperaturii post-vaccinare a donatorului uman.
Șoarecii care au primit microbiota de la persoane cu creșteri mai mari ale temperaturii au avut hipotermie indusă de vaccin mai puternică, ceea ce este tipic pentru reacțiile reactogenice la șoareci.
Sursa articol https://insideprecisionmedicine.com
Senior Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionat de lifespan, fan David Sinclair.
