Ateroscleroza se dezvoltă atunci când particulele bogate în colesterol se acumulează în pereții arteriali, declanșând inflamația și formarea de plăci. Ficatul ajută la reducerea acestui proces prin eliminarea lipoproteinelor cu densitate mică (LDL), cunoscute pentru efectele lor negative, din sânge prin intermediul receptorilor LDL care capturează aceste particule și le depun în celule.
Se știe că bacteriile intestinale pot influența metabolismul colesterolului prin moleculele pe care le produc. Cercetările anterioare au descoperit că mai multe specii ale genului Bacteroides sunt mai puțin abundente la persoanele cu boală cardiovasculară aterosclerotică. Un grup de cercetători chinezi a decis să investigheze mai în profunzime acest fenomen și au publicat rezultatele în revista Nature.
În primul rând, cercetătorii au analizat datele de secvențiere microbiomice intestinale de la persoane cu boală cardiovasculară aterosclerotică, precum și de la un grup sănătos. B. uniformis a ieșit în evidență ca fiind cea mai abundentă specie bacteriană asociată cu grupul sănătos.
Ulterior, cercetătorii au administrat bacteriile șoarecilor de sex masculin lipsiți de gena Apoe, implicată în eliminarea particulelor bogate în colesterol. Acești șoareci dezvoltă rapid ateroscleroză când sunt hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi. Atorvastatina, un medicament stabilizat ce scade nivelul colesterolului, a fost folosit ca control pozitiv.
După 12 săptămâni de tratament cu B. uniformis, zona plăcii din aortă și din rădăcina aortei s-a redus. Totodată, a scăzut și încărcătura totală a plăcii, colesterolul LDL circulant, colesterolul total și trigliceridele. Colesterolul HDL nu a înregistrat modificări semnificative.
În mod important, aceste rezultate au fost comparate cu grupul de control la sfârșitul experimentului, nu cu valorile de la început, care nu au fost măsurate. Prin urmare, experimentul a demonstrat incetinirea, dar nu neapărat inversarea, aterosclerozei. Atorvastatina a produs rezultate comparabile sau ușor mai bune.
Tratamentul a redus, de asemenea, numărul de macrofage asociate plăcii, celulele imune care captusesc lipidele și contribuie la formarea plăcii, și a modificat mediul imun local către un profil mai puțin inflamator.
Cercetătorii au examinat, de asemenea, activitatea genelor și proteinelor în ficat. B. uniformis a crescut expresia receptorilor LDL și a activat SREBP2, o proteină de reglare care răspunde la colesterolul celular scăzut.
Pentru a testa dacă creșterea captării LDL contează cu adevărat, cercetătorii au dezactivat selectiv gena receptorului LDL în ficat. Fără acești receptori, bacteriile și-au pierdut capacitatea de a îmbunătăți lipidele din sânge, încărcătura plăcii sau inflamația, demonstrând că receptorii hepatici LDL funcționali sunt necesari pentru efectul protector.
Dar de ce a fost activată această reacție cu colesterol scăzut? Cercetătorii au descoperit că B. uniformis a redus de fapt sinteza colesterolului în ficat. Ei au ipotezat că reducerea producției de colesterol în celulele hepatice determină acestea să-și crească receptorii LDL și să extragă mai mult colesterol din sânge.
Sursa informatiei: https://www.lifespan.io
Senior Editor RevistaSanatatii.ro. Pasionat de lifespan, fan David Sinclair.
