Neuroștiințașii de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie și de la Universitatea Pittsburgh din SUA au identificat acum patru momente majore de schimbare în conectivitatea creierului între naștere și moarte.
Asemenea capitolelor vieții noastre, fiecare dintre aceste ‘epoci’ neurologice marchează o nouă eră de dezvoltare sau declin.
„Privind înapoi, mulți dintre noi simțim că viețile noastre au fost caracterizate de diferite faze,” spune autorul principal și neuroinformaticianul Duncan Astle de la Cambridge.
„Se pare că și creierele trec prin aceste epoci.”
Conform imaginilor cu rezonanță magnetică (IRM) ale creierului a 3,802 de persoane neurotipice între infanță și 90 de ani, arhitectura creierului uman ia o cotitură distinctă la patru vârste.
Acestea sunt aproximativ la 9, 32, 66 și 83 de ani, marcând cinci epoci: copilăria, adolescența, maturitatea, îmbătrânirea timpurie și îmbătrânirea târzie.
„Știm că conexiunile creierului sunt cruciale pentru dezvoltarea noastră, dar ne lipsește o imagine de ansamblu a modului în care se schimbă de-a lungul vieților noastre și de ce,” spune autoarea principală și neuroștiințașa Alexa Mousley de la Cambridge.
„Acest studiu este primul care identifică faze majore ale conectivității creierului de-a lungul vieții umane.”
Creierul nou-născut este cu mult diferit de cel care ajunge la bătrânețe, iar în timp ce există multă cercetare asupra acestor etape timpurii ale vieții, este mai puțin cert cum se schimbă creierul în vârsta mijlocie și mai târziu.
Pentru a înțelege mai bine modul în care creierul uman se maturează, Mousley și colegii săi au examinat conectivitatea creierului de-a lungul a nouă decenii de viață.
De asemenea, au măsurat mai mulți alți factori, cum ar fi eficiența globală, care reflectă cât de eficient comunică diferitele rețele cerebrale, și modularitatea, care măsoară cât de segregate sau specializate sunt rețelele cerebrale una față de cealaltă.
În cele din urmă, studiul lor a relevat cinci epoci majore de viață.
Prima durează de la naștere până la 9 ani, începând cu o expansiune rapidă a materiei cenușii – care conține în mare parte corpuri celulare neuronale – și a materiei albe, care conține mai mulți axoni care conectează neuronii între ei.
Aproape de pubertate, însă, această ‘pădure’ supraîncărcată de fire începe să se consolideze, cu conexiunile neuronale tăiate pentru a deveni mai eficiente.
A doua epocă a dezvoltării creierului este adolescența, când sistemul nervos central începe să producă hormoni sexuali ca niciodată înainte.
În timpul acesta, materia albă continuă să crească în volum, iar rețelele creierului suferă o rafinare și mai mare. Eficiența comunicării la nivel local și global îmbunătățește în fiecare an.
Toate lucrurile bune, însă, trebuie să se sfârșească. La vârsta de 32 de ani, arhitectura creierului începe să se stabilizeze, chiar în jurul vârstei la care alte studii indică un platou în inteligență și personalitate.
Se spune adesea că creierele noastre ajung la maturitate completă în jurul vârstei de mijloc a vieții noastre. Dar aceasta ar putea fi o explicație simplistă care se referă doar la anumite regiuni ale creierului, cum ar fi sistemul limbic.
Sursa: [Studiul original](link)
Editor RevistaSanatatii.ro. Isi doreste ca activitatea lui sa aduca speranta milioanelor de oameni bolnavi din Romania, sa le aline suferintele si sa le ofere speranta.
